CARTEA URANTIA - Capitolul 21. Fiii Creatori Paradisiaci

(UF-RUM-001-2004-1)

CARTEA URANTIA   

Parte I: Universul Central şi Supraunversuriles

Capitolul 21. Fiii Creatori Paradisiaci



Capitolul 21. Fiii Creatori Paradisiaci

21:0.1 (234.1) FIII Creatori sunt constructorii şi conducătorii Universurilor Locale ale timpului şi spaţiului. Aceşti creatori şi suverani ai Universului sunt de origine duală, încorporând caracteristicile lui Dumnezeu Tatăl şi cele ale lui Dumnezeu Fiul. Însă fiecare Fiu Creator este diferit de toţi ceilalţi; fiecare este unic atât în natura sa cât şi în personalitatea sa; fiecare este „Fiul unic creat al perfectului ideal a Deităţii originii sale”.

21:0.2 (234.2) În vasta muncă destinată organizării, evoluţiei şi perfecţionării unui Univers Local aceşti Fii elevaţi beneficiază întotdeauna de susţinerea aprobatoare a Tatălui Universal. Raporturile Fiilor Creatori cu Tatăl lor din Paradis sunt emoţionante şi de o excelenţă supremă. Nu există nici îndoială că profunda afecţiune parentală a Deităţilor pentru progenitura lor divină este sursa vie a iubirii magnifice şi aproape divine pe care chiar şi părinţii muritori o împărtăşesc faţă de copiii lor.

21:0.3 (234.3) Aceşti Fii Paradisiaci primari sunt personalizaţi ca Mihaili. Atunci când ies din Paradis pentru o fonda universurile lor, îi numim Mihaili Creatori. Atunci când sunt instalaţi în autoritatea supremă, îi numim Maeştri Mihaili. Uneori ne referim la suveranul universului vostru din Nebadon numindu-l Cristos Mihail. Fiii Creatori domnesc întotdeauna şi etern conform „ordinului Mihaililor”, numele primului fiu al ordinului lor şi al naturii lor.

21:0.4 (234.4) Mihailul originar sau primul născut nu a suportat niciodată o întrupare ca o fiinţă materială, însă el a trecut de şapte ori prin experienţa ascensiunii spirituale a creaturilor pe cele şapte circuite ale Havonei, progresând de la sferele exterioare până la circuitul cel mai interior al creaţiei centrale. Ordinul Mihaililor cunoaşte marele univers de la o extremitate la alta; nu există experienţă esenţială suportată de un copil oarecare al timpului şi al spaţiului la care Mihailii să nu fi luat parte personal; în realitate, ei nu participă doar la natura divină ci şi la natura voastră, adică la toate naturile, de la cea mai elevată până la cea mai umilă.

21:0.5 (234.5) Mihailul originar este şeful care prezidează Fiii primari ai Paradisului atunci când se reunesc pentru o conferinţă în centrul tuturor lucrurilor. Nu de mult, noi am înregistrat pe Uversa teledifuziunea universală a unui conclav extraordinar a cinci sute de mii de Fii Creatori, reuniţi pe Insula Eternă în prezenţa părinţiilor lor şi angajaţi în deliberări referitoare la progresul unificării şi la stabilizarea Universului Universurilor. Era vorba de un grup selecţionat de Mihaili Suverani, Fii ai celor şapte manifestări.

1. Originea şi natura Fiilor Creatori

21:1.1 (234.6) Atunci când plenitudinea ideaţiei spirituale absolute la Fiul Etern întâlneşte plenitudinea conceptului absolut al personalităţii la Tatăl Universal, când această uniune creativă este complet şi definitiv atinsă, când o astfel de identitate absolută de spirit şi o astfel de unitate infinită de concept al personalităţii se produc, atunci, chiar în acea clipă şi fără ca vreuna din Deităţile infinite să piardă indiferent ce din personalitatea sau din prerogativele sale, un nou Fiu Creator original şi în deplină posesie a mijloacelor sale vine în existenţă; este Fiul unic creat de idealul perfect şi ideea perfectă care, împreună, produc această nouă personalitate creatoare înzestrată cu putere şi perfecţiune.

21:1.2 (235.1) Fiecare Fiu Creator este singurul descendent născut şi singurul care poate fi adus la viaţă prin perfecta uniune a conceptelor originale ale minţii infinite şi perfecte a fiecăruia dintre creatorii eterni ai universului universurilor. Nu poate niciodată să existe un alt Fiu asemănător, deoarece fiecare Fiu Creator este expresia şi încorporarea necalificată împlinită şi definitivă a totalităţii fiecărei faze, fiecărei caracteristici, fiecărei posibilităţi, fiecărei realităţi divine care poate vreodată, în întreaga Eternitate, să fie găsită în aceste potenţiale creative divine, să fie exprimată sau derivată, şi tocmai aceste potenţiale creative divine sunt cele care se unifică pentru a aduce Fiul Mihail la existenţă. Fiecare Fiu Creator este absolutul conceptelor deităţii unificate care constituie originea sa divină.

21:1.3 (235.2) În principiu, natura divină a acestor Fii Creatori derivă de asemenea din atributele fiecărui părinte paradisiac. Ei participă toţi la plenitudinea naturii divine a Tatălui Universal şi la prerogativele creatoare ale Fiului Etern, însă când observăm execuţia practică a funcţiunilor Mihaililor în universuri, noi distingem diferenţe aparente. Anumiţi Fii Creatori par a semăna mai mult cu Dumnezeu Tatăl, alţi mai mult cu Dumnezeu Fiul. De exemplu: tendinţa administrării în universul Nebadonului sugerează că Fiul său Creator şi domnitor are o natură şi un caracter care sunt mai asemănătoare celor ale Fiului Mamă Etern. Este bine să adăugăm că anumite universuri sunt prezidate de Mihailii Paradisului care par să semene atât cu Dumnezeu Tatăl cât şi cu Dumnezeu Fiul. Aceste observaţii nu implică nici un fel de critică, ele se mărginesc să înregistreze un fapt.

21:1.4 (235.3) Nu cunosc numărul exact al Fiilor Creatori în existenţă, însă am motive bune să cred că există mai mult de şapte sute de mii. Or, ştim că există exact şapte sute de Uniuni de Zile şi că nu se creează altele noi. Noi observăm, de asemenea, că planurile ordonate ale prezentei epoci ale universului par să indice că o Uniune de Zile trebuie să staţioneze în fiecare univers local cu titlul consultativ de ambasador al Trinităţii. Mai mult, noi notăm că numărul constant crescător al Fiilor Creatori depăşeşte deja numărul fix al Uniunilor de Zile, însă în ceea ce priveşte destinul Mihaililor aflaţi dincolo de cifra de şapte sute de mii, noi nu am fost niciodată informaţi.

2. Creatorii universurilor locale

21:2.1 (235.4) Fiii Paradisiaci de ordin primar sunt autorii planului, creatorii, constructorii şi administratorii domeniilor lor respective, universurile locale ale timpului şi spaţiului, unităţile creative de bază ale celor şapte suprauniversuri evolutive. Fiului Creator îi este permis să aleagă locul de spaţiu al viitoarei sale activităţi cosmice, însă chiar înainte de a putea începe organizarea fizică a universului său, el trebuie să treacă printr-o lungă perioadă de observare, consacrată studiului eforturilor fraţilor săi mai în vârstă din diversele creaţi situate în suprauniversul în care se gândeşte să acţioneze. Iar înainte de toate acestea, trebuie ca Fiul Mihail să îşi fi încheiat lunga şi unica sa experienţă de observare a Paradisului şi de antrenament pe Havona.

21:2.2 (235.5) Atunci când un Fiu Creator părăseşte Paradisul pentru a se lansa în aventura construirii unui univers, pentru a deveni şeful virtual - Dumnezeul Universului Local - al propriei sale organizaţii atunci, pentru prima dată, el se găseşte în contact intim cu a Treia Sursă-Centru şi depinde de ea în numeroase feluri. Cu toate că Spiritul Infinit rămâne cu Tatăl şi Fiul în centrul tuturor lucrurilor, el este destinat să acţioneze ca sprijin actual şi efectiv al fiecărui Fiu Creator. De aceea, fiecare Fiu Creator este însoţit de o Fiică Creatoare a Spiritului Infinit, această fiinţă destinată să devină Slujitorul Divin, Spiritul Mamă al noului univers local.

21:2.3 (236.1) Cu această ocazie, plecarea unui Fiu Mihail eliberează pentru totdeauna prerogativele lui creatoare de legăturile cu Sursele-Centru ale Paradisului, mai puţin pentru anumite limitări inerente preexistenţei acestor Surse-Centru şi anumitor puteri şi prezenţe antecedente. Printre limitările prerogativelor creatoare, dealtfel atotputernice, ale unui Tată al universului local noi vom cita următoarele:

21:2.4 (236.2) 1. Energia-materie este dominată de Spiritul Infinit. Înainte de a putea crea noi forme mari sau mici, înainte de a putea încerca orice nouă transformare a energiei-materii, trebuie ca un Fiu Creator să se asigure de consimţământul şi cooperarea activă a Spiritului Infinit.

21:2.5 (236.3) 2. Proiectele şi tipurile de creaturi sunt controlate de Fiul Etern. Înainte ca un Fiu Creator să se poată angaja în creaţia unui nou tip de fiinţă, a unui nou proiect de creatură, trebuie ca el să se asigure de consimţământul Fiului Mamă Etern şi Originar.

21:2.6 (236.4) 3. Personalitatea este concepută şi conferită de Tatăl Universal.

21:2.7 (236.5) Tipurile şi arhetipurile minţii sunt determinate de factorii de existenţă precedând creatura. După ce aceştia au fost asociaţi pentru a constitui o creatură (personală sau de un alt fel), mintea este înzestrarea celei de-a Treia Surse-Centru, sursa universală a călăuzirii minţii pentru toate fiinţele aflate sub nivelul Creaturilor Paradisului.

21:2.8 (236.6) Controlul proiectelor şi a tipurilor de spirit depinde de nivelul manifestării lor. În ultimă analiză, proiectele de ordin spiritual sunt controlate de Trinitate sau de darurile spirituale pre-Trinitare ale personalităţilor Trinităţii - Tată, Fiu şi Spirit.

21:2.9 (236.7) Când un astfel de Fiu perfect şi divin a luat în posesie nucleul spaţial al universului pe care l-a ales; când problemele iniţiale ale materializării universului şi ale echilibrului său aproximativ au fost rezolvate; când el a format o uniune de muncă eficientă şi operaţională cu Fiica complementară a Spiritului Infinit - atunci acest Fiu şi acest Spirit al universului iniţiază legătură lor pregătită pentru a da naştere nenumăratelor oştiri ale copiilor lor din universul local. În legătură cu acest eveniment, focalizarea Spiritului Infinit referitoare la Spiritul Creativ îşi schimbă natura şi îmbracă calităţile personale ale Spiritului Mamă ale unui univers local.

21:2.10 (236.8) Cu toate că toţi Fiii Creatori sunt divin asemănători părinţilor lor din Paradis, nici unul nu este exact asemănător altuia; fiecare dintre ei este unic, diversificat şi original atât în natura cât şi în personalitatea sa. Şi cum ei sunt arhitecţii şi autorii planurilor de viaţă ale tărâmurilor respective, însăşi această diversitate asigură că şi tărâmurile lor vor fi diferite în toate formele şi fazele de existenţă vie, derivând din Mihaili - indiferent că aceste faze sunt create sau doar dezvoltate ulterior. În consecinţă, ordinele de creaturi native ale universurilor locale sunt extrem de variate. Nu există două dintre aceste universuri care să fie administrate sau locuite de autohtoni de origine duală identică în toate privinţele. În interiorul unui supraunivers, jumătate din atributele lor inerente sunt cu totul asemănătoare, deoarece ele derivă din Spiritele Creative care sunt uniforme; cealaltă jumătate variază, deoarece ea derivă din Fiii Creatori diversificaţi. Însă creaturile provenite doar din Spiritul Creativ şi din fiinţele importate native ale universului central sau ale suprauniversului, nu prezintă aceeaşi diversitate caracteristică.

21:2.11 (237.1) Atunci când un Fiu Mihail este absent din universul său, guvernarea sa este dirijată de prima din fiinţele născute acolo, Steaua Strălucitoare a Dimineţii, şeful executiv al universului local. Sfaturile şi poveţele Uniunilor de Zile sunt nepreţuite în acele momente. Pe parcursul acestor absenţe, un Fiu Creator poate investii Spiritul Mamă asociat cu supracontrolul prezenţei sale spirituale pe lumile locuite şi în inima copiilor săi muritori. Spiritul Mamă al unui univers local, rămâne întotdeauna în cartierul său general, de unde se întinde cu grija lui delicată şi ajutorul său spiritual până la părţile cele mai îndepărtate ale acestui domeniu evolutiv.

21:2.12 (237.2) Prezenţa personală a unui Fiu Creator în universul său local nu este necesară pentru ca o creaţie materială stabilită să îşi urmeze mersul său regulat. Aceşti Fii pot să meargă în Paradis, iar universurile lor vor continua să se învârtă în spaţiu. Ei pot abandona frâiele puterii lor, pentru a se întrupa sub forma de copii ai timpului. Tărâmurile lor se vor roti încă în jurul centrelor lor respective. Nici o organizaţie materială nu este independentă de controlul circuitul gravitaţiei absolute a Paradisului, nici de supracontrolul cosmic inerent prezenţei în spaţiu a Absolutului Necalificat.

3. Suveranitatea în universul local

21:3.1 (237.3) Un Fiu Creator primeşte spaţiul unui univers cu consimţământul Trinităţii Paradisului şi cu confirmarea Spiritului Maestru care supraveghează suprauniversul interesat. Această acţiune constituie titlul unei luări în posesie fizică, un fel de închiriere cosmică. Însă înălţarea unui Fiu Mihail de la acest stadiu iniţial şi autolimitat de dominaţie, până la supremaţia experienţială a unei suveranităţi dobândite prin el însuşi, vine să încoroneze propriile sale experienţe personale, munca de creaţie a unui univers de fuziune întrupată. Până când a ajuns la o suveranitate câştigată prin consacrare, el domneşte ca locţiitor al Tatălui Universal.

21:3.2 (237.4) Un Fiu Creator ar putea să îşi afirme deplina sa suveranitate asupra creaţiei sale personale în orice moment, însă el alege să nu facă nimic. Dacă şi-ar asuma o suveranitate supremă necâştigată înainte de a trece prin manifestările de creatură, personalităţile Paradisului aflate în universul său local s-ar retrage. Însă acest lucru nu s-a întâmplat niciodată în nici o creaţie din timp şi din spaţiu.

21:3.3 (237.5) Faptul de a putea crea implică plenitudinea suveranităţii, însă Mihailii aleg să o câştige prin experienţă, păstrând astfel deplina cooperare a tuturor personalităţilor Paradisului ataşate la administraţia universului local. Noi nu am auzit niciodată vorbindu-se de un Mihail care să fi acţionat altfel, însă ei ar putea să o facă; ei sunt adevăraţi Fii, dotaţi cu liber arbitru.

21:3.4 (237.6) Suveranitatea unui Fiu Creator într-un univers local trece prin şase, poate şapte stadii de manifestare experienţială, care apar în ordinea următoare:

21:3.5 (237.7) 1. Suveranitatea iniţială de locotenenţă - autoritatea provizorie solitară exercitată de un Fiu Creator înainte de a dobândi calităţi personale prin Spiritul Creativ asociat.

21:3.6 (237.8) 2. Suveranitatea asociată de locotenenţă - domnia conjugată a cuplului Paradisiac ca urmare a împlinirii personalităţii Spiritului Mamă al Universului.

21:3.7 (238.1) 3. Suveranitatea crescătoare de locotenenţă - autoritatea progresivă a unui Fiu Creator pe parcursul perioadei celor şapte manifestări ale sale sub formă de creatură.

21:3.8 (238.2) 4. Suveranitatea supremă - autoritatea stabilită care urmează după desăvârşirea celei de-a şaptea manifestări. În Nebadon, suveranitatea supremă datează de la desăvârşirea manifestării lui Mihail pe Urantia. Ea există deci de ceva mai mult de o mie nouă sute de ani ai timpului vostru planetar.

21:3.9 (238.3) 5. Suveranitate supremă crescătoare - relaţiile evoluate care rezultă din fixarea în lumină şi viaţă a unei majorităţi a domeniilor creaturilor. Acest stadiu aparţine viitorului încă neatins de universul vostru local.

21:3.10 (238.4) 6. Suveranitate trinitară - exercitată după ce universul local întreg s-a stabilit în lumină şi viaţă.

21:3.11 (238.5) 7. Suveranitate nerevelată - relaţii necunoscute ale unei epoci viitoare ale universului.

21:3.12 (238.6) Acceptând suveranitatea iniţială de locotenenţă a unui univers local în proiect, Mihailul Creator face un legământ în faţa Trinităţii de a nu-şi asuma suveranitatea supremă înainte ca cele şapte manifestări ale sale de creatură să fi fost terminate şi atestate de şefii suprauniversului său. Însă, dacă un Fiu Creator nu ar fi putut, la voinţă, să afirme această suveranitate necâştigată, legământul de a nu se afirma astfel nu ar avea nici un sens.

21:3.13 (238.7) Chiar pe parcursul epocilor anterioare manifestărilor, un Fiu Creator guvernează domeniul său, aproape suprem, deoarece nu este nici o neînţelegere în nici una dintre părţile sale. Autoritatea limitată cu greu s-ar manifesta dacă suveranitatea nu ar fi fost niciodată provocată. Suveranitatea exercitată de un Fiu Creator pe parcursul predifuziunii într-un univers fără rebeliune nu este mai mare decât un univers în care avut loc o rebeliune; însă în primul caz limitările de suveranitate nu sunt aparente, în timp ce ele sunt în al doilea caz.

21:3.14 (238.8) Dacă vreodată autoritatea sau administraţia unui Fiu Creator sunt contestate, atacate sau compromise, acest fiu este veşnic angajat în susţinerea, protejarea, apărarea şi, dacă este necesar, în redobândirea creaţiei sale personale. Astfel de Fii nu pot fi tulburaţi sau stingheriţi decât de fiinţe create de ei înşişi, sau de fiinţe mai elevate alese de ei înşişi. Putem deduce că „fiinţe mai elevate” a căror origine se situează la nivele superioare celor ale unui univers local au puţine şanse să stingherească un Fiu Creator, şi acest lucru este adevărat. Însă ele ar putea să o facă dacă ar dori. Virtutea este volitivă la personalităţi; dreptatea nu este automată la creaturile înzestrate cu liber arbitru.

21:3.15 (238.9) Înainte de a-şi fi încheiat cariera de manifestare, un Fiu Creator guvernează cu anumite limitări de suveranitate pe care şi le impune, însă după terminarea serviciului său de consacrare el guvernează în virtutea experienţei sale efective în forma şi sub înfăţişarea feluritelor lui creaturi. Când un Creator a locuit de şapte ori printre creaturile sale, când cariera de consacrare este împlinită, atunci el este stabilit în suprema sa autoritate universală; el a devenit un Fiu Maestru, un şef suveran şi suprem.

21:3.16 (238.10) Tehnica pentru a obţine suveranitatea supremă asupra unui univers local implică următoarele şapte etape experienţiale:

21:3.17 (238.11) 1. Străbaterea prin experienţă a celor şapte nivele de existenţă ale creaturii prin tehnica de manifestare întrupată chiar sub forma creaturilor nivelului respectiv.

21:3.18 (238.12) 2. Consacrarea experienţială fiecărei faze a voinţei septuple a Deităţii Paradisului, aşa cum este ea personificată în Cele Şapte Spirite Maestru.

21:3.19 (239.1) 3. Traversarea fiecăreia dintre cele şapte experienţe la nivelul creaturilor în acelaşi timp cu împlinirea uneia din cele şapte consacrări voinţei Deităţii Paradisului.

21:3.20 (239.2) 4. Pe fiecare nivel de creatură, să se descrie experimental, Deităţii Paradisului şi a tuturor inteligenţelor universului, apogeul vieţii creaturilor.

21:3.21 (239.3) 5. Pe fiecare nivel de creatură, să reveleze prin experienţă, fiinţelor de pe nivelul de manifestare şi întregului univers, o fază a voinţe septuple a Deităţii.

21:3.22 (239.4) 6. Unificarea experienţială a septuplei experienţe a creaturilor cu septupla experienţă de consacrare relevării naturii şi voinţei Deităţii.

21:3.23 (239.5) 7. Stabilirea relaţiilor noi şi mai elevate cu Fiinţa Supremă. Repercusiunea totalităţii acestei experienţe Creator-creatură, măresc realitatea suprauniversală a Dumnezeului septuplu şi suveranitatea asupra timpului-spaţiu a Atotputernicului Suprem. Ea transpune în faptă suveranitatea supremă a unui Mihail al Paradisului asupra universului său local.

21:3.24 (239.6) Rezolvând problema suveranităţii într-un univers local, Fiul Creator nu se limitează să demonstreze propria sa competenţă de a guverna; el revelează de asemenea natura Deităţilor Paradisului şi descrie atitudinea lor septuplă. Înţelegerea finită şi aprecierea întâietăţii Tatălui de către creaturi ţine de aventura unui Fiu Creator care consimte să-şi asume forma şi experienţele creaturilor sale. Aceşti Fii primari ai Paradisului sunt adevăraţii revelatori ai naturii iubitoare şi autorităţii benefice a Tatălui, a aceluiaşi Tată care, în asociere cu Fiul şi Spiritul, este conducătorul universal al oricărei puteri, oricărei personalităţi şi oricărui guvern din ansamblul tărâmurilor universului.

4. Dăruirea Mihaililor

21:4.1 (239.7) Fiii Creatori se împart în şapte grupe, conform numărului manifestărilor lor pe lângă creaturile tărâmurilor lor. Ei merg de la experienţa iniţială, trecând prin cinci sfere adiţionale de manifestare progresivă, până când ating al şaptelea şi ultimul episod al experienţei de Creator-creatură.

21:4.2 (239.8) Manifestările avonalilor se produc întotdeauna sub înfăţişarea trupului muritor, însă cele şapte manifestări ale unui Fiu Creator implică apariţia sa pe şapte nivele de existenţă creată şi sunt legate de revelaţia a şapte expresii primare a voinţei şi naturii Deităţii. Toţi Fiii Creatori, fără excepţie, fac experienţa de a se dărui de şapte ori copiilor lor creaţi, înainte de a asuma jurisdicţia stabilă şi supremă asupra universului pe care l-au creat ei înşişi.

21:4.3 (239.9) Cu toate că aceste şapte manifestări variază în diferitele sectoare şi universuri, ele cuprind întotdeauna aventura de fuziune ca muritor. În manifestarea finală, un Fiu Creator apare ca membru din rasele superioare ale unei planete locuite, în general în grupul rasial care conţine cele mai mari ramuri ereditare ale viţei adamice importat anterior pentru a înălţa statutul fizic al populaţiilor de origine animală. Odată doar, în cariera sa septuplă de Fiu al manifestării, un Mihail al Paradisului se naşte din femeie, ca în povestea voastră a nou-născutului din Bethleem. El nu trăieşte şi nu moare decât odată ca membru al celui mai umil ordin de creaturi evolutive înzestrate cu voinţă.

21:4.4 (239.10) După fiecare dintre manifestările sale, un Fiu Creator se duce „la dreapta Tatălui” pentru ca acolo să dobândească acceptul Tatălui de a se manifestarea şi să primească instrucţiuni pregătitoare pentru episodul următor al serviciului universal. Ca urmare a celei de-a şaptea şi din urmă manifestări, un Fiu Creator primeşte de la Tatăl Universal autoritatea şi jurisdicţia supreme ale universului său.

21:4.5 (240.1) Este de notorietate istorică faptul că ultimul Fiu Divin apărut pe planeta voastră era un Fiu Creator Paradisiac care încheiase şase faze ale carierei sale de manifestare. În consecinţă, atunci când el a renunţat la faptul conştiinţei vieţii întrupate pe Urantia, el a putut spune, şi chiar a făcut-o: „Totul este împlinit” - şi era literalmente împlinit. Moartea sa pe Urantia a încheiat cariera sa de manifestare; era ultima etapă pentru a împlini jurământul sacru al unui Fiu Creator al Paradisului. Şi, atunci când această experienţă a fost dobândită, astfel de Fii sunt suverani supremi ai universului; ei nu domnesc ca locţiitori ai Tatălui, ci prin propriul lor drept şi în propriul lor nume ca „Rege al Regilor şi Domn al Domnilor”. Sub rezerva anumitor excepţii citate, aceşti Fii cu manifestări septuple dispun de o supremaţie necondiţionată în universul lor de reşedinţă. În ceea ce priveşte universul său local, acest Fiu Maestru al vostru triumfător şi instalat pe tronul său a primit „toate puterile în cer şi pe pământ”.

21:4.6 (240.2) Fiii Creatori care şi-au încheiat cariera lor de manifestare sunt consideraţi ca făcând parte dintr-un ordin separat, acela al Fiilor Maestru septupli. În persoana lor, Maeştrii sunt identici cu Fiii Creatori, însă au suportat o experienţă de manifestare atât de extraordinară încât sunt consideraţi, de obicei, ca făcând parte dintr-un ordin diferit. Atunci când un Creator se încumetă să efectueze o manifestare trebuie să se producă o schimbarea reală şi permanentă. Este adevărat că Fiul de manifestare este încă tot la fel de mult un Creator însă el a adăugat naturii sale experienţa de creatură. Aceasta îl îndepărtează definitiv de nivelul divin de Fiu Creator, şi îl ridică pe planul experienţial de Fiu Maestru, o fiinţă care a câştigat pe deplin dreptul de a guverna un univers şi de a administra lumile sale. Astfel de fiinţe încorporează tot ceea ce se poate extrage din paternitatea divină, şi înglobează tot ceea ce poate rezulta din experienţa unei creaturi făcute perfecte. De ce s-ar plânge omul cu privire la modestia originii sale şi la necesitatea carierei sale evolutive, atunci când înşişi zeii trebuie să treacă printr-o experienţă echivalentă înainte de a fi consideraţi ca experienţial calificaţi şi competenţi pentru a guverna definitiv şi pe deplin tărâmurile universului lor?

5. Poziţia Maeştrilor Fii faţă de univers

21:5.1 (240.3) Puterea unui Maestru Mihail este nelimitată, deoarece ea derivă dintr-o asociere realizată cu Trinitatea Paradisului şi este de necontestat, deoarece decurge dintr-o experienţă actuală sub însăşi forma creaturilor supuse acestei autorităţi. Natura suveranităţii unui Fiu Creator septuplu este supremă din următoarele motive:

21:5.2 (240.4) 1. Ea adoptă punctul de vedere septuplu al Deităţii Paradisului.

21:5.3 (240.5) 2. Ea încorporează o atitudine septuplă a creaturilor din timp-spaţiu.

21:5.4 (240.6) 3. Ea sintetizează perfect atitudinea Paradisului şi punctul de vedere al creaturilor.

21:5.5 (240.7) Această suveranitate experienţială include deci întreaga divinitate a Dumnezeului Septuplu, culminând cu Fiinţa Supremă. Iar suveranitatea personală a unui Fiu septuplu este asemănătoare suveranităţii viitoare a Fiinţei Supreme, care trebuie să fie împlinită într-o bună zi, deoarece ea cuprinde întregul conţinut posibil al puterii şi autorităţii pe care Trinitatea Paradisului o poate manifesta în limitele spaţiului-timp interesat.

21:5.6 (240.8) Atunci când un Fiu Mihail împlineşte suveranitatea sa asupra universului său local, el pierde puterea şi ocazia de a crea tipuri în întregime noi de creaturi pe parcursul epocii prezente a universului. Însă faptul că un Fiu Maestru îşi pierde puterea sa de a da origine unor ordine de existenţă în întregime noi nu interferează deloc cu opera de elaborare a vieţii deja stabilite şi în curs de dezvoltare. Acest vast program de evoluţie universală continuă fără întrerupere sau îngrădire. Dobândirea suveranităţii supreme de către un Fiu Maestru nu implică responsabilitatea de a se consacra susţinerii şi administrării a ceea ce a fost deja conceput şi creat, şi care va fi produs ulterior de cei care au fost astfel concepuţi şi creaţi. Cu timpul, se poate dezvolta o evoluţie aproape fără sfârşit de fiinţe diverse, însă începând cu acest moment nu ar mai exista modele sau tipuri în întregime noi de creaturi inteligente, trăgându-şi direct originea din Fiu Maestrul. Acesta este primul pas, începutul unei administrări bine stabilite în întregul univers local.

21:5.7 (241.1) Înălţarea unui Fiu septuplu de manifestare la suveranitatea de necontestat a universului său semnifică începutul sfârşitului lungilor epoci de incertitudine şi de confuzie relativă. Ca urmare a acestei eveniment, tot ceea ce nu are posibilitatea de a fi într-o zi spiritualizat va fi, în final, dezagregat; tot ceea ce nu are posibilitatea de a fi într-o zi coordonat cu realitatea cosmică, va fi în cele din urmă distrus. Când rezervele de nesfârşită îndurare şi de nespusă răbdare vor fi fost epuizate într-un efort pentru a câştiga fidelitatea şi devoţiunea creaturilor cu voinţă ale împărăţiilor, vor prevala atunci dreptatea şi justeţea. Dreptatea va sfârşi prin a anihila ceea ce nu a putut să fie reabilitat prin îndurare.

21:5.8 (241.2) Maeştrii Mihaili sunt supremi în propriul lor univers local odată ce au fost instalaţi acolo ca conducători suverani. Rarele limitări ale domniei lor sunt inerente preexistenţei cosmice a anumitor forţe şi personalităţi. Altfel, aceşti Fii Maestru sunt supremi în autoritate, în responsabilitate, şi în puterea administrativă în universurile lor respective; ca Creatori şi Zei ei sunt virtual supremi în toate lucrurile. Nimic nu poate pătrunde dincolo de înţelepciunea lor în ceea ce priveşte funcţionarea unui univers dat.

21:5.9 (241.3) După înălţarea sa la suveranitatea stabilită a unui univers local, un Mihail al Paradisului are deplinul control asupra celorlalţi Fii ai lui Dumnezeu care lucrează pe tărâmul său, şi poate guverna liber conform concepţiei asupra nevoilor tărâmurilor sale. Un Fiu Maestru poate modifica aşa cum doreşte ordinul judecăţii spirituale şi al ajustării evolutive al planetelor locuite. El stabileşte şi execută planurile propriei sale alegeri în toate problemele de nevoi planetare speciale, îndeosebi în ceea ce priveşte lumile în care a locuit ca şi creatură, şi mai mult în ceea ce priveşte lumea manifestării sale finale, planeta în care s-a încarnat sub înfăţişarea trupului muritor.

21:5.10 (241.4) Fii Maestru par în perfectă comunicare cu lumile lor de manifestare, nu numai cu cele ale şederii lor personale, dar şi cu toate lumile în care s-a coborât un Fiu Magistral. Acest contact este menţinut de propria lor prezenţă spirituală, Spiritul Adevărului care poate să se „reverse peste orice trup”. Aceşti Fii Maestru menţin de asemenea o legătură neîntreruptă cu Fiul Mamă Etern, în centrul tuturor lucrurilor. Compătimirea lor poate să se întindă de la Tatăl Universal din ceruri până la umilele rase ale vieţii planetare în tărâmurile timpului.

6. Destinul Maeştrilor Mihaili

21:6.1 (241.5) Nimeni nu ar putea să pretindă că poate analiza cu autoritate finală fie naturile fie destinele Suveranilor Maeştri septupli ai universurilor locale; cu toate acestea, noi speculăm, cu toţii, foarte mult în aceste probleme. Suntem învăţaţi, şi noi credem, că fiecare Mihail al Paradisului este absolutul conceptelor de deitate duală a originii sale; el încorporează astfel fazele actuale ale infinităţii Tatălui Universal şi ale Fiului Etern. Mihailii trebuie să fie parţiali faţă de infinitatea totală, însă ei sunt probabili absoluţi faţă de fracţiunea de infinitate care se raportează la originea lor. Cu toate acestea, observând activităţile lor în prezenta vârstă a universului, noi nu detectăm nici o acţiune care să fie mai mult decât finită; toate capacităţile lor superfinite pe care noi le deducem trebuie să fie conţinute în ei şi încă nerevelate.

21:6.2 (242.1) Împlinirea carierei de manifestare ca şi creatură şi înălţarea la suveranitatea supremă a unui univers trebuie să semnifice eliberarea completă a capacităţilor de acţiune finită a unui Mihail însoţit de apariţia unei capacităţi de slujire mai mult decât finită. În realitate, noi remarcăm referitor la acest subiect că aceşti Fii Maestru sunt atunci îngrădiţi în producerea de noi tipuri de creaturi, îngrădire neîndoielnic făcută necesară prin eliberarea de potenţialităţile lor superfinite.

21:6.3 (242.2) Este foarte probabil ca aceste puteri creatoare latente să rămână conţinute în ei pe parcursul întregii epoci prezente a universului. Însă, la un moment dat, în viitorul îndepărtat, în universurile care sunt în prezent în curs de mobilizare în spaţiul exterior, noi credem că legătura dintre un Fiu Maestru septuplu şi un Spirit Creativ care aparţine celui de-al şaptelea stadiu ar putea să atingă nivele absonite de serviciu, însoţite de apariţia de noi lucruri, semnificaţii şi valori pe nivele transcendentale şi de semnificaţie universală ultimă.

21:6.4 (242.3) La fel cum Deitatea Supremă este în plină actualizare datorită serviciului experienţial, tot astfel Fiii Creatorii sunt pe cale de a atinge realizarea personală a potenţialelor de divinitate paradisiacă conţinute în natura lor insondabilă. Pe Urantia, Christos Mihail a spus odată: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa”. Şi noi credem că, în eternitate, Mihailii sunt literalmente destinaţi să fie „calea, adevărul şi viaţa” deschizând întotdeauna, pentru toate personalităţile universului, calea care merge de la divinitatea supremă, prin absonitatea ultimă, până la finalitatea de deitate eternă.

21:6.5 (242.4) [Prezentat de un Desăvârşitor al Înţelepciunii de pe Uversa.]





Back to Top